duminică, 5 decembrie 2010

Iarna cu dinti albastrui

Primaveri rupte in zeci de mii de parti. Strigate amare dinauntrul eului, dinauntrul eului nostru comun. Adormirea Creatiei, adormirea ratiunii este inca intr-un proces direct cu Iluminarea aceluias EU comun. Fiori ai umbrei pe care mi-au calcat ingerii rupti de cer si de pamant. Fiecare TU si fiecare EU suntem Unul pentru a fi cu Totul. Nu intelegeam de ce se da lupta asta continua, fara sens. Acum cred ca stiu ca exista Viata din cauza Eului nostru comun. Dar exista si moarte?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu